Mircea Simu

Blogul s-a mutat la adresa http://mirceasimuphotography.blogspot.com/

2011-12-13T01:21:00.005+02:00

Blogul s-a mutat la adresa http://mirceasimuphotography.blogspot.com/

See you there !

Eclipse

2011-06-16T06:49:00.000+02:00

Cugirul

2011-05-21T19:59:00.002+02:00

Green

2011-04-30T11:26:00.003+02:00

Crucifixion

2011-04-23T19:11:00.002+02:00

Traditii de Pasti la Cugir si Vinerea

2011-04-22T14:58:00.012+02:00

De mai bine de 60 de ani în satul Vinerea, de lângă Cugir, localnicii se pregătesc pentru a întâmpina Învierea Domnului într-un mod original. În Joia Mare, aici se păstrează obiceiul „Păştenilor“. Localnicii care au împlinit 60 de ani, aşa numiţii „păşteni”, care dau pâinea şi vinul pentru Paşti, cumpără din timp ciubăre, lumânări, desagi, necesare pentru ritualul de la Biserică.

Procesiune pe uliţele satului

Fiecare bărbat îşi cumpără din timp un ciubăr, pe care îşi scrie numele, iar femeile îşi ţes desagi noi, în care se va pune pâinea. Se cumpără lumânări, iar vinul este adus de fiecare păştean în parte şi pus într-un butoi, la o gazdă, un om înstărit din sat.

Mare parte din filmul evenimentelor decurge cu rigurozitate şi pioşenie pe uliţele satului. „Păştenii“ se adună în Joia Mare la casa celui mai gospodar dintre ei, unde preotul sfinţeşte pâinea, vinulul şi lumânările.

De aici, pleacă în coloană într-o procesiune spre lăcaşul de cult. Primul păştean poartă un steag tricolor, în dreapta şi în stânga se duc prapurii, iar în spatele lor vinceilalţi păşteni şi localnici participanţii la ceremonial. În tot acest timp, clopotele bisericii răsună, ca semn că se apropie această sărbătoare mare a creştinătăţii.

După slujba speciaă de la Biserică, fiecare participant primeşte un pahar de vin şi o bucată de cozonac.

Obicei din 1948

Bazele tradiţiei au fost puse de preotul Ioan Sabău din Vinerea încă din anul 1948, când s-a decis ca de pregătirea Sfintelor Paşti să se ocupe persoanele care împlinesc vârsta de 60 de ani. Tot atunci s-a stabilit şi numele pe care-l vor purta, „păşteni”.

Publicat de The Independent

2011-04-11T23:10:00.001+02:00

Rimetea și Piatra Secuiului

2011-04-04T11:53:00.006+02:00

Piatra Secuiului

Din evul mediu până în anul 1876, localitatea a făcut parte din Scaunul Secuiesc al Arieșului. În cele opt secole de locuire neîntreruptă, Rimetea / Torockó a cunoscut mai multe perioade antagonice, oscilând de la starea de sat medieval oarecare la aceea de oraș înfloritor în secolele XVII-XVIII și având parte de un lung declin de la sfârșitul secolului al XIX-lea până la sfârșitul secolului XX, când reajunsese un sat oarecare de la poalele Munților Apuseni.

Începând cu anii 1996-1997, localitatea trece printr-un proces de tranziție la mai multe niveluiri. Din punct de vedere economic, în aproximativ un deceniu și jumătate, localitatea a trecut de la un model economic bazat pe agricultura de subzistență, la o economie variată, în care serviciile turistice au o pondere importantă. Din punct de vedere socio-cultural, comunitatea din Rimetea / Torockó a cunoscut o schimbare la fel de profundă ca aceea din domeniul economic: cetățenii localității au ajuns să-și valorizeze patrimoniul arhitectural (în principal casele construite in secolele XVII-XIX), să-și dorească renovarea patrimoniului în defavoarea înlocuirii vechilor edificii cu altele noi, să se mândrească cu el și să învețe cum să-l păstreze nesufocat de noile intervenții urbanistice. Datorită eforturilor de conservare depuse de localnici și de ONG-urile implicate în proiect, în 1999 localitatea Rimetea / Torockó a fost distinsă cu premiul Europa Nostra al Comisiei Europene pentru conservarea patrimoniului cultural material. Proiectul de conservare a patrimoniului derulat la Rimetea / Torockó a fost primul proiect de acest tip din România distins cu premiul Comisiei Europene.^[3] Deși prestigiosul premiu a mai fost acordat unui proiect derulat în România (în 2010, Muzeul Național Brukenthal a câștigat premiul Europa Nostra pentru programul de pedagogie muzeală „Descoperind Muzeul”^[4]), până în prezent (2011), Rimetea / Torockó este singura localitate din țară care a primit acest premiu. (c) Wikipedia

Cetatea de la Colțești

2011-04-04T11:50:00.004+02:00

Vedere de pe Cetatea Colțești

Sureanu

2011-03-07T11:18:00.007+02:00

Blinding light

2011-02-25T20:28:00.000+02:00

Salina de la Turda

2011-01-18T14:22:00.015+02:00

Salina Turda se găsește în zona Durgău-Valea Sărată din Turda. Intrarea în Salină (prin galeria de acces Franz Josef) se face din str. Salinelor 54A (cartierul Turda Nouă) sau prin intrarea principala situata in centrul turistic Salina-Durgau situat pe Alea Durgau 3 redeschisa vizitatorilor in 2010.
Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra celui de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil (plastic) de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). La Turda ciuperca de sare are o înălțime de cca 1.200 m (cercetată prin foraje relativ recente).
Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ștrandului actual).
După retragerea romanilor în anul 274 d.C., până în secolul XI, nu există dovezi certe că extracția sării ar fi continuat. În primul document cunoscut până în prezent cu referire la sarea de la Turda, emis de cancelaria maghiară în anul 1075, este menționată vama ocnelor de sare de la Turda (Torda) într-un loc de lângă râul Arieș „qui dicitur hungarice Aranas (Aranyos), latine autem Aureus” („în locul ce se cheamă pe ungurește Aranyos, iar pe latinește Aureus”). Acest punct de vamă era situat în preajma fostului pod roman (folosit în tot timpul Evului Mediu, până la finele sec. XVIII), pe amplasamentul așezării fortificate de mai târziu numită Szentmiklos (Sf. Nicolae).
În cursul secolului al XIII-lea este pomenită explicit existența ocnei de la Durgău-Turda. Astfel, la 1 mai 1271, se dăruia capitlului Episcopiei de Transilvania „ocna de sare de la Durgău-Turda (Dörgö-Torda)”.
Perioada austro-ungară
În timpul stăpânirii maghiare a Salinei de la Turda din secolele XV-XVII, au fost deschise la Durgău un număr de 4 ocne subterane: Mina Katalin, Mina Horizont, Mina Felsö-Akna si Mina Iosif (Joseph).
Instaurarea puterii habsburgice (austriece) în Ardeal la sfârșitul secolului 17 și creșterea necesităților materiale ale societății, determină ca, începând din a doua jumătate a secolului XVII, importanța acordată ramurilor industriei extractive (inclusiv exploatarea sării) să crească simțitor. Mina de sare de la Durgău-Turda intră implicit sub administrația directă austriacă.
În timpul stăpânirii austriece a Salinei de la Turda din secolele XVII-XIX, au fost deschise la Durgău un număr de 5 ocne subterane: Mina Tereza (Maria Theresia), Mina Anton (probabil denumită așa după Sf.Anton), Mina Clujeana (Kolozser), Mina Rudolf (Rudolph, redenumită în 1889, după sinuciderea prințului austriac Rudolph, în Mina Nicolae, după care a reluat vechiul nume Rudolph) si Mina Ghizela (Gisela).
În anul 1690, au început lucrările de deschidere a Minei Tereza, în formă de clopot. Au urmat alte 2 ocne de sare în formă de clopot (Anton si Clujeana), apoi 2 ocne cu profil modern trapezoidal (Rudolf si Ghizela).
Între 1853 si 1870 s-au săpat primii 780 m ai galeriei de acces Franz Josef' (spre a ușura transportul sării la suprafață), apoi, până la sfârșitul secolului XIX, s-au mai săpat încă 317 m, atingându-se lungimea finala de 917 m, din care 526 m în rocile sterile inconjurătoare și 391 m în masivul de sare. Vizitabili sunt 850 m (67 m sunt inaccesibili).
Perioada modernă
Exploatarea sării din Salina Turda a fost sistată definitiv în anul 1932, din cauza dotării tehnice primitive, a randamentului scăzut și a concurenței altor saline ardelene.
Salina Turda s-a redeschis în anul 1992 (în scop turistic si curativ) și este vizitabilă tot timpul anului. Se pot vedea fostele mine Iosif, Tereza si Rudolf. Demne de văzut sunt și utilajele medievale bine conservate din mină (unice in Europa), cum ar fi fierăria, crivacul și moara de sare. De asemenea, Altarul (cioplit în peretele de sare) și Scara Bogaților (o scară lucrată filigranat in lemn).
Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în anul 2009 s-au desfășurat lucrări ample de amenajare a Salinei Turda, în scop turistic și curativ. Inaugurarea a avut loc în ianuarie 2010, după 2 ani de lucrări și 6 milioane de euro investiți. Salina Turda deține în prezent săli de tratament, un amfiteatru, săli de sport, dar și o „roată panoramică”, de unde se pot admira stalactitele din sare. Principala atracție a salinei este lacul cu soluție salină suprasaturată, excelentă pentru tratament.
Salina Turda este înscrisă pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004. (C) Wikipedia

December rain

2010-12-05T19:29:00.002+02:00

"Walk in the park"

2010-11-24T00:37:00.005+02:00

Nocturnal

2010-11-21T23:30:00.003+02:00

Toamna

2010-11-19T15:55:00.004+02:00

Leaves

2010-11-19T14:54:00.003+02:00

Blue autumn

2010-11-15T20:21:00.000+02:00

Jumping

2010-10-04T07:58:00.003+02:00

In the dark

2010-10-02T07:26:00.002+02:00

Published work

2010-09-26T21:34:00.001+03:00

Poza realizata pentru proiectul RideAcross publicata in Evenimentul Zilei, Duminica, 26 Septembrie 2010

Published work

2010-09-26T21:33:00.003+03:00

Coperta revistei Journal of Clinical Orthodonics U.S.A., august 2010

Vintage

2010-09-24T11:22:00.003+03:00

Port popular

2010-09-23T08:47:00.000+03:00

Off road

2010-09-21T17:44:00.002+03:00

Off road cetate 2010

2010-09-21T15:43:00.004+03:00

Framed

2010-05-12T12:22:00.004+03:00

Dreamstime

2009-10-02T17:41:00.004+02:00

()()()()

2009-08-24T18:54:00.002+02:00

;)

2009-08-17T21:45:00.004+03:00

Roxana

2009-08-07T11:43:00.001+03:00

Tenorul

2009-08-07T11:26:00.003+03:00

Summer dream

2009-05-11T22:13:00.001+03:00

Mysterion

2009-05-11T22:10:00.001+03:00

Darkness

2009-04-26T22:46:00.002+03:00

Listen

2009-04-21T22:32:00.006+02:00

Cheile Galdei

2009-03-21T23:27:00.004+02:00

Traditii

2009-02-23T00:08:00.005+02:00

Kudsir - 1878

2009-02-19T16:54:00.007+02:00

Winter is back again

2009-02-14T19:02:00.004+02:00

Searching for the blue flames

2009-02-12T18:18:00.001+02:00

The tree of knowledge

2009-02-12T18:16:00.004+02:00

Still here

2009-02-11T01:10:00.001+02:00

Beavis III

2008-12-17T23:16:00.002+02:00

Equllibrium

2008-12-16T07:52:00.002+02:00

Roxana IV

2008-12-16T07:51:00.000+02:00

Roxana III

2008-12-16T07:50:00.002+02:00

Roxana II

2008-12-16T07:49:00.002+02:00

Roxana I

2008-12-16T07:47:00.000+02:00

Roxana

2008-12-16T07:46:00.000+02:00

Prayer

2008-12-16T07:43:00.002+02:00

Sherlock

2008-12-16T07:37:00.001+02:00

Raloo

2008-12-15T11:05:00.002+02:00

Beavis

2008-12-15T10:15:00.001+02:00

Beavis I

2008-12-15T10:12:00.001+02:00

2008-06-24T20:56:00.000+03:00

Turnul de apa

2008-04-22T08:38:00.002+02:00

Panorama turnul de apa

2008-04-22T08:37:00.003+02:00

Skyline

2007-11-25T02:22:00.001+02:00

Panorama dealul Cetatii, Cugir

2007-11-25T02:21:00.001+02:00

Panorama Valea Daii, Cugir

2007-11-25T02:19:00.000+02:00

Ray of light

2007-11-25T02:18:00.000+02:00

Strings

2007-11-25T02:17:00.001+02:00

The shot

2007-11-25T02:16:00.001+02:00

Pustiul

2007-11-25T02:14:00.001+02:00

2 in sunset

2007-11-25T02:13:00.001+02:00

R.I.P.

2007-11-25T02:12:00.001+02:00

Apus pe Tara Vantului

2007-11-25T02:11:00.001+02:00

Furtuna la Cugir

2007-11-25T02:10:00.001+02:00

Sibiu

2007-11-25T02:09:00.001+02:00

Desert Getto

2007-11-25T02:08:00.001+02:00

Take me away

2007-11-25T02:06:00.000+02:00

Returning to my world

2007-11-25T02:05:00.001+02:00

Loneliness

2007-11-25T02:04:00.001+02:00

Psycho

2007-11-25T02:03:00.001+02:00

La Casa Cositorului, Sighisoara

2007-11-25T02:01:00.001+02:00